CETATEA MEDIEVALĂ A SEVERINULUI
– BASTION AL REZISTENȚEI ANTIOTOMANE –
Prima cetate de piatră din spațiul românesc, bastion al rezistenței antiotomane, perlă a coroanei domnitorilor Țării Românești, Cetatea Medievală a Severinului a fost capitala Banatului de Severin (Terra Zeurini) timp de trei secole, începând cu anul 1233. Aici au murit apărându-o voievodul Litovoi și probabil Vlaicu Vodă și Mihail I (fiul lui Mircea cel Mare).
Cetatea a fost de la început o dispută militară și religioasă continuă între coroana maghiară, bulgari și voievozii munteni, mai exact, între catolici și ortodocși.
În 1247, Regatul Ungar i-a adus în țară pe Cavalerii Ioaniți, dându-li-se reședința la Severin, unde aceștia își vor aduce contribuția la construirea Cetății Medievale a Severinului, (Castrul Zeurini) menționat în diploma Cavalerilor Ioaniți din anul 1247.
Conducătorul cețății purta denumirea de ban, iar mai toți domnitorii valahi au purtat acest titlu.
În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, Severinul devine al doilea centru important al Țării Românești, după capitala de la Argeș, fapt demonstrat și de întemeierea celei de-a doua Mitropolii Ortodoxe în anul 1370, în timpul domniei lui Vladislav Vlaicu.
La începutul secolului al XV-lea, Severinul nu mai era o modestă așezare cu caracter rural, nici măcar un simplu târg, ci un oraș în toată regula. Că la Severin exista o puternică comunitate creștină de confesiune catolică, dar și ortodoxă, este demonstrat și de prezența a nu mai puțin de trei biserici, care funcționaseră și în secolul al XIV-lea, dintre care cea mai importantă pare să fi fost cea ale cărei ruine se pot vedea și astăzi în parcul arheologic al Muzeului Regiunii Porților de Fier (cunoscută cu denumirea de biserica cu contraforți).
Timp de peste 300 de ani Cetatea Severinului va reprezenta cheia de intrare de pe Dunăre în Europa Centrală și va fi parte dintr-un întreg sistem de apărare de-o parte și de alta a Dunării.
Cetatea va fi cucerită de către Soliman Magnificul în anul 1524, care după bătălia de la Mohacs din 1526, dă ordin să fie demolată, iar pietrele finisate să fie folosite la construcția altor cetăți din sudul Dunării, cum ar fi Cetatea Fetislam de peste Dunăre, actualmente în Serbia, la Cladovo.
După cucerirea ei locuitorii Severinului s-au mutat în localitatea Cerneți, mai ferită de atacatori, o localitate aflată la circa 5 km. de Severin.
Cetatea nu a fost o reședință seniorială de viață pașnică, baluri de seară, sau luxurile specifice unei curți medievale. Era aproape complet lipsită de podoabe de valoare artistică. S-au găsit mari cantități de ghiulele de piatră, pile de fier, gloanțe și mici ghiulele de fier și plumb, fragmente de tunuri de bronz, vârfuri de săgeți, vârfuri de lance, lame de săbii, elemente care indică cert caracterul de garnizoană de apărare, dar și faptul că aici se producea și o parte din armament.
Cetatea avea un Donjon impunător, șase turnuri de apărare, două ziduri de piatră concentrice și un șanț adânc cu apă.
Primăria Drobeta Turnu Severin câştiga în anul 2010 o finanţare europeană pe proiectul intitulat „Reabilitarea Palatului Cultural Theodor Costescu şi Cetatea Severinului”, în valoare totală de 57,879 milioane de lei, din care fondurile nerambursabile au totalizat 42,489 milioane de lei. Proiectul a fost depus pe Programul Operaţional Regional (POR) sesiunea 2007-2013, pe Axa 5 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”. Cu banii europeni s-au reabilitat o parte din zidurile cetăţii, s-a construit și un pavilion turistic în interiorul cetății, două pavilioane în curte, toată împrejmuirea cetăţii, podul şi parcul aferent Cetății.
Iată deci, pe scurt, cum o ”ruină” aproape uitată în timp, (vorbim de aproximativ 600 de ani), a fost scoasă la lumină, fiind azi unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din zonă și locul unor manifestări cultural-artistice de amploare. Astfel de proiecte, au adus o nouă viziune asupra turismului în Drobeta Turnu Severin.