EN
Curtea Domnească Târgovişte, former residence of several Romanian rulers from Ţara Românescă –
Wallachia -, today is an important museum complex, opened for the tourist circuit. It is a monumental
ensemble composed of several buildings and medieval fortifications.
Palatul Domnesc (the Royal Palace) was built around year 1400 during the reign of Mircea cel Bătrân
(Mircea the Elder). At the time of Vlad Dracul ( father of Vlad the Impaler) took place extension
works finished in 1440. Petru Cercel (1583-1585) brings new things into Wallachian architecture,
introducing decorative and architectural elements of the Western Renaissance influences. Matei
Basarab (1632-1654), brings several changes of Palace also. During the reign of Constantin
Brâncoveanu (1654-1714) has renovated the palace, adding paintings and stucco in concordance with
the fashion at that time.
The Chindia Tower, the emblem for centuries of the city was built at the behest of the ruler Vlad the
Impaler, around the year 1460. He was the main point of observation and guard of the Court.
The Church "Sf. Vineri" (Saint Friday), unamended architectural monument is built by Vlad Călugărul
(1482-1485), the half brother of Vlad Ţepeş (Vlad the Impaler). Biserica Domnească (The Princely
Church) was founded by Petru Cercel (1583-1585), being at date of construction, the largest religious
building in the Wallachia. The painting, kept till nowadays, is fully realized in the years 1696-1698,
during the reign of Constantin Brâncoveanu, containing the largest gallery with portrait of Wallachian
rulers.
The Palace Gardens were located on the site of the present city park, stretching over Ialomiţa river up
to the hill of Monastery. The gardens in the Italian style, were arranged for the first time by the ruler
Petru Cercel, in 1584.
The Royal Bath is built after the Turkish fashion, by Matei Basarab on the northeastern side of the
precinct wall, near Palace. The operating system of the bath was the classic one, Roman-Byzantine,
the steam being routed piped from the boiler room to the bathroom.
The House Balaşa was required by princess Balaşa (wife of Constantine Şerban), in 1656, serving as a
guest house home and as asylum for poor and elderly. The Pavilion, originally built by Matei Basarab
from wood, was rebuilt by Brancoveanu from masonry, turning it into a splendid place of rest and
recreation. Today only the foundations are preserved, some columns and capitals.
RO
CURTEA DOMNEASCĂ DIN TÂRGOVIȘTE - ROYAL COURT-TÂRGOVIȘTE
Curtea Domnească din Târgoviște a fost concepută ca un complex de edifcii care să servească atât ca
centru al administraţiei ţării, cât şi ca locuinţă pentru domnitor, familia sa şi pentru numeroşii curteni
și slujitori. Acesta era locul în care se ţineau consfătuirile divanului, se efectuau judecăţile mai
importante şi se eliberau actele cancelariei. Tot aici erau primiţi oaspeţii şi călătorii străini aflaţi cu
diferite prilejuri prin Țara Românească.
Prima menţiune documentară a Curţii domneşti din Târgovişte se face în privilegiul din 1403, în care
se arată că domnul îşi ia libertatea de a alege el mai întâi mărfurile pentru cerinţele casei sale din
Târgovişte. Aceeaşi clauză este consemnată şi în alt privilegiu comercial, din anul 1409. Dintr-un act
care datează din perioada 1409—1418, aflăm că Mihail voievod, fiul şi asociatul la domnie al lui
Mircea cel Bătrân, rezida în Târgovişte, „oraşul domniei mele” şi din veniturile „casei sale” de aici
acordă unele danii mănăstirilor Cozia şi Cotmeana.
Monumentele ridicate în secolele XV-XVIII ce fac parte din complexul “Curtea Domnească”
sunt următoarele:
Palatul domnesc
Turnul Chindiei
Biserica Domnească Mare, ctitoria lui Petru Cercel
Biserica Sfânta Vineri
Casa doamnei Bălașa
Biserica paraclis veche
Baia domnească
Foișorul
În actele interne, Curtea Domnească este atestată în timpul lui Mircea cel Bătrân când, într-un act al
fiului și asociatului său la domnie, Mihail I, datat 1417-1418, se vorbește despre „[…]însuși orașul
domniei mele Târgoviște[…]” (DRH, B, vol.I). Din acest act se poate înțelege că, la acea dată, aici
funcționa o reședință voievodală, fortificată desigur. De altfel, săpăturile arheologice confirmă această
supoziție, datând perioadei lui Mircea cel Bătrân: o casă, prima biserică-paraclis, o curtină și urme ale
unei palisade (palancă) de lemn de mici dimensiuni.
Dezvoltarea și extinderea fortificațiilor se face însă o jumătate de veac mai târziu, după menționarea ca
singură capitală a Țării Românești (act emis de Alexandru I (Aldea) din anul1431), posibil în timpul
domniei lui Vlad Dracul (după părerea lui Nicolae Constantinescu) sau chiar în timpul lui Vlad Țepeș
(în opinia istoricului Tereza Sinigalia). Nicolae Stoicescu afirmă că aceste lucrări s-au desfășurat în
două etape: prima, inițiată de voievodul Vlad Dracul, care reface și extinde fortificațiile, iar a doua, în
timpul lui Vlad Țepeș, care adaogă turnuri (din prima domnie a acestuia datând Turnul Chindiei) și
câteva clădiri utilitare (Biserica „Sf. Vineri”). Oricare ar fi fost etapele acestor lucrări sigur este că,
după mijlocul veacului al XV-lea, fortificațiile curții domnești devin cele mai mari din țară, șanțul de
apărare, lat de aproximativ 20-24m și adânc de 4m fiind întărit cu pari de lemn dispuși oblic în mal.
Un act datat 17 noiembrie 1476 menționează pentru prima oară un pârcălab al cetății ceea ce
presupune că, la acea dată, Târgoviște avea un important rol militar.
Spre sfârșitul aceluiași secol se ridică o porțiune de cca. 20 m de zidce se terminată cu un turn de
veghe.
O altă etapă de extindere a fortificațiilor este inițiată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către
voievodul Petru Cercel care aduce suprafața din interiorul incintei la cca. 29.000m2, suprafața cea mai
mare de dezvoltare a întinderii fortificațiilor pe care a avut-o de-a lungul timpului. Totodată, cu
această nouă extindere, repară palatul și construiește o serie de utilități absolut necesare, precum
apeductul ce aproviziona cu apă palatul și garnizoana.
Totuși perioada maximă de dezvoltare a reședinței voievodale o cunoaște sub domnia lui Matei
Basarab care dublează practic grosimea zidurilor, reface șanțul de apărare, ce urmează traseul
fortificațiilor lui Petru Cercel. Acest nou șanț, cu o lățime și o adâncime de 3m, era dublat de un val de
pământ pe o lungime de 5km peste care se ridica o palisadă de bușteni. Pe zidul de piatră au fost
amenajate 10 bastioane de formă rectangulară (astăzi se mai văd urmele a 7 dintre acestea) cu o
suprafață de 40x45m. Cele 5 porți de acces în cetate, ce purtau numele localităților spre care se
îndreptau drumurile (Buzău, Argeș, Dealu, Câmpulung și București), au fost refăcute din piatră
asigurându-le și o camere pentru corpul de gardă. Noile porți erau de formă pătrată, cu latura de 8,5m,
iar pe direcția de acces aveau două arcade cu deschiderea de 5m. În ziua de azi se menține în elevație
numai Poarta Dealului, iar porțile Câmpulungului și a Bucureștiului fiind descoperite din întâmplare
cu ocazia unor lucrări edilitare, ultima fiind reconstituită.
Turnul Chindia reprezintă emblema de secole a orașului Târgoviște. Cel mai probabil a fost construit
în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în vremea domniei lui Vlad Ţepeş. Cercetările întreprinse de
arheologul N. Constantinescu au dovedit faptul că turnul Chindia a fost zidit pe pridvorul paraclisului
din vremea lui Mircea cel Bătrân.
Aşa cum se prezintă astăzi, Turnul Chindiei este rezultatul refacerii de la mijlocul secolului al XX-lea.
Înalt de 27 m, este alcătuit dintr-o bază, având forma unui trunchi de piramidă, placată cu piatră de
talie, din care se dezvoltă un corp cilindric, lucrat din cărămidă, cu diametrul la exterior de 9 m.
Construcţia este alcătuită din trei etaje, dintre care ultimele două sunt marcate în afară de câte patru
deschideri la fiecare nivel, terminate în arc frânt, şi de două balcoane, sprijinite pe console de piatră
profilată, în interior, în jurul axului vertical, se înfăşoară o scară în spirală care urcă până la terasa
aflată la partea superioară. Vizitatorii au posibilitatea de a se bucura de priveliștea panoramică a
orașului, o dată ce urcă cele 122 de trepte ale turnului și pot admira fotoexpoziția „Vlad Țepeș –
Dracula. Legendă și adevăr istoric”.
